Nu spune nimănui că ai probleme!

Obișnuiește-te să nu mai spui nimănui că ai probleme. Sau cel puțin, încearcă să nu mai spui la toată lumea.

E o vorbă precum că la 20% din oamenii cărora le spui ce probleme ai nu le pasă absolut deloc, iar ceilalți 80% se bucură că ție ți s-a întâmplat și nu lor. Așa că de ce să știe toată lumea ceea ce se întâmplă în viața ta?

În articolul trecut(intră aici că să îl citești) scriam că trebuie să ai grijă cui îi ceri sfaturi atunci când ai nevoie de unul. Asta pentru că nu toată lumea are capacitatea intelectuală de a ști ce anume să îți spună și cum să te ajute.

Poate că intenția unora dintre ei este bună și își doresc să te ajute, dar asta nu înseamnă că o și pot face. Dacă încearcă să îți dea sfaturi în legătura cu problema pe care tu o ai fără ca să aibă vreun habar despre ceea ce vorbesc, dacă tu îi asculți, mai târziu ție îți va fi rău.

Dacă vrei să înveți să faci cozonaci, o întrebi pe bunica, dacă vrei să te apuci de afaceri, ceri sfaturi

de la cineva care se ocupă cu așa ceva și care știe cu ce se ”mănâncă” așa ceva.

Caută-i pe acei oameni care s-au confruntat cu ceea ce tu te confrunți acum și au reușit să treacă peste.

Dacă ai nevoie de un sfat, nu mai încerca să îl obții de la cineva care știi că în trecut atunci când i-ai cerut părerea sau sfatul despre un anumit lucru, despre o anumită problemă cu care te confruntai, ți-a făcut mai mult rău decât bine.

80% din cei cărora le spui că îți merge rău se bucură pentru asta.
Am cunoscut odată pe cineva care avea prostul obicei de a-și povesti problemele la toată lumea din cartier. Se plângea ca are o viață grea femeilor de la aprozarul din colț, femeilor de la frizeria unde obișnuia să se tundă la fiecare două săptămâni, la femeia care lucra la asociația de locatari, la toată lumea.

Se deschidea foarte ușor în fața celorlalți, povestindu-le cu lux de amănunte ceea ce se întâmpla în viața și familia lui.

Și din cauza asta, mai târziu el era cel care avea de suferit. Asta pentru că cei cărora le împărtășise durerile sale, rădeau de el și îl bârfeau. Când treceau pe lângă el se auzeau tot felul de expresii: „I-a uite-l și pe prostul ăsta! E prost rău de tot, nu e în stare să facă nimic. Nevastă-sa face și drege….copiii fac și dreg….el e prost rău!”

Suferea pentru că el își dorea ca cei cărora le împărtășise povestea vieții lui, să îl compătimească, să îl ajute și nu să îl bârfească sau să râdă de el.
Acum s-a schimbat, nu mai spune nimănui ce probleme și dureri are. Le ține pentru el sau le împărtășește doar cu un grup restrâns de oameni. Oameni care îl pot ajuta.

Și până la urmă, toată lumea are probleme. Singurii oameni fără probleme sunt cei din cimitire.

Dacă tot trebuie să le spui ceva, spune-le de victoriile tale, nu de cât de rău îți merge sau ce înfrângeri ai avut. Cei care caută să își împărtășească probleme cu alții sunt cei care caută atenție, vor ca celorlalți oameni să li se facă milă de ei și să exclame că vai ce necăjiți sunt ei și cât de rău le merge.

sursa: mmotivation.ro