Cele mai mari poveşti de dragoste din istorie

Se spune că dragostea este un câmp de luptă, dar în unele cazuri dragostea chiar a provocat războaie şi durere, chiar schimbând cursul istoriei. Oameni simpli, regi şi regine, artişti sau filosofi, toţi şi-au găsit perechea, s-au îndrăgostit nebuneşte; apoi, viaţa lor a luat câte-o turnură neaşteptată şi totul s-a schimbat. Toţi au luptat pentru dragostea lor şi, deşi uneori în moduri nu tocmai fireşti, şi au făcut ca sentimentele lor să devină eterne. Iată opt cupluri care au intrat în istorie, opt poveşti de dragoste diverse, şi, fără îndoială, interesante.

1. Antoniu şi Cleopatra

41 î.Hr-31 î.Hr, Egipt şi Imperiul Roman

Contrar opiniei populare, formate în urma unor ecranizări şi portretizări recente, regina Cleopatra a Egiptului era o femeie cu o înfăţişare mai degrabă comună. Nu era o frumuseţe răpitoare, cum se spune. Dar avea un şarm aparte, care vrăjea orice bărbat din jurul său. Un exemplu ilustru este Iulius Cezar, cu care s-a iubit până la moartea acestuia, din anul 44 î.Hr.

După moartea lui Cezar, trei bărbaţi şi-au reunit forţele la conducerea Romei: Gaius Octavius (strănepotul lui Cezar, cunoscut apoi drept Augustus Octavian Cezar), Marcus Lepidus, un general de armată şi Marc Antoniu, un general şi un politician roman. Antoniu dorea să realizeze o alianţă cu Egiptul condus de Cleopatra, dar, în final, a găsit a găsit aici mai mult decât o relaţie politică, a găsit o dragoste pasională care avea să-l distrugă şi pe el, şi pacea Imperiului Roman.

Cei doi s-au îndrăgostit la puţin timp după ce s-au întâlnit. O vreme, s-au bucurat de aventura lor sentimentală şi de avantajele politice ce decurgeau din uniunea lor: Cleopatra avea banii, Antoniu avea puterea. Marc Antoniu avea posibilitatea de preveni orice invazie a Egiptului venită din partea Imperiului Roman, iar Cleopatra îi putea finanţa armatele iubitului său. Dar triumviratul de la Roma nu era o alianţă la fel de stabilă – cei trei bărbaţi se luptau constant între ei. Şi din dorinţa de a păstra pacea, Antoniu se căsătorise, anterior, cu sora lui Octavian. Soţia lui Antoniu, precum şi cumnatul său, erau, fără îndoială, lipsiţi de entuziasm în ceea ce priveşte relaţia sa cu Cleopatra, aşa că Octavian a încercat să convingă Senatul roman că regina Egiptului nu este decât o femeie ispititoare şi lacomă, care a făcut din Antoniu o marionetă. După ce Antoniu şi-a declarat intenţia de a divorţa de sora lui Octavian şi de a se căsători cu regina Egiptului, Octavian le-a declarat război celor doi îndrăgostiţi.

Povestea lor s-a încheiat tragic, în 31 î.Hr. în bătălia de la Actium, în vestul Greciei. Flota lui Octavian a înfrânt forţele reunite ale lui Antoniu şi ale Cleopatrei. Cei doi au fugit în Egipt. Aici, într-o ultimă luptă împotriva lui Octavian, Antoniu a primit o ştire falsă cum că iubita sa s-ar fi sinucis. Copleşit de durere, generalul roman s-a înjunghiat cu o sabie în abdomen. Cleopatra încă era în viaţă, dar fusese întemniţată. La auzul veştilor despre moartea lui Antoniu, legenda spune că a primit un şarpe veninos în celulă şi l-ar fi lăsat să o muşte de piept. Detaliile privind moartea sa sunt încă neclare, deşi se fac cercetări de secole.

Povestea de dragoste din Cleopatra şi Antoniu a inspirat numeroase filme, cărţi şi spectacole de teatru. Au murit luptând pentru dragostea lor şi au fost îngropaţi unul lângă celălalt într-un mormânt din Egipt.

2. Napoleon şi Josefine

1795-1810, Franţa

Relaţia lui Napoleon cu Josefine a fost intens dezbătută. Pe de o parte, se susţine că tânărul şi săracul general s-a îndrăgostit nebuneşte de Josefine – o femeie mai în vârstă, mai înţeleaptă şi cu o experienţă mult mai mare în dragoste – şi ea ar fi răspuns la fel sentimentelor lui. Dar alţii afirmă că Josefine, o văduvă cu doi copii, în vârstă de 32 de ani la momentul în care cei doi s-au căsătorit, nu ar fi fost la fel de entuziasmată de această uniune, ci ar fi fost mai degrabă speriată de viitor şi a fost nevoită să accepte cererea în căsătorie.

În ziua nunţii, Josefine (un nume primit de la Napoleon, căci numele său real era Rose) a primit de la Napoleon faimosul medalion pe care erau încrustate cuvintele „Au destin”. S-a dovedit ca aceste cuvinte să fie prevestitoare.

Napoleon a întârziat câteva ore la ceremonie, spunând că a devenit atât de captivat de campania sa viitoare că a pierdut noţiunea timpului. Apoi, s-a zvonit că atunci când cuplul se afla în camera nupţială, câinele Josefinei (pentru care ea a insistat să doarmă în camera lor) ar fi intervenit şi l-ar fi muşcat pe Napoleon de fluierul piciorului. Două zile mai târziu, el pleca în Italia.

Cât timp era plecat, Napoleon o bombarda pe Josefine cu scrisori de dragoste în care adesea îi cerea să vină la el. Ea îi răspundea rar, şi, în final, a început o aventură cu un locotenent. Când veştile despre relaţia lor au ajuns la urechile lui Napoleon, dinamica relaţiei dintre cei doi soţi s-a schimbat pentru totdeauna. Scrisorile către ea au devenit formale, a început să comită şi el adulter – printre cele mai celebre cuceriri se află Pauline Foures, cunoscută şi drept „Cleopatra lui Napoleon”. „Puterea este amanta mea”, susţinea Napoleon.

Cuplul a rămas sudat numai de speranţa de a da un moştenitor al lui Napoleon, care devenise între timp împărat al Franţei. Dar Josefine nu a rămas niciodată însărcinată, iar în noiembrie 1809 Napoleon a dorit să divorţeze. În ciuda tuturor vicisitudinilor, Napoleon, aflat pe patul de moarte a rostit ultimele cuvinte: „Franţa, armata, conducătorul armatei, Josefine.”

3. John Lennon şi Yoko Ono

1968-1980, Londra şi New York

În ciuda faptului că i-a spus soţiei sale, Cynthia, că Yoko Ono îl contacta numai pentru bani pentru „porcăriile ei avangardiste”, Lennon a înaintat cerea de divorţ în 1968, pentru ca patru luni mai târziu să se căsătorească cu Yoko. Luna lor de miere este cunoscută pentru faimoasa fotografie „Bed-in for Peace”.

Cuplul a fost renumit pentru spiritul lor activist: cei doi au protestat public împotriva războiului din Vietnam şi au promovat mesaje despre iubire şi toleranţă. Au fost inseparabili, iar asta a cauzat tensiuni şi în cadrul trupei The Beatles – de exemplu, când Ono a fost rănită într-un accident de maşină, el a cerut ca un pat mare să fie instalat în studioul unde trupa înregistra Abbey Road – iar mulţi fani o învinovăţesc pentru destrămarea trupei. Dragostea lor a fost întreruptă brusc, atunci când Lennon a fost asasinat, în 1980.

Mai mult aici.