Ioana Popescu continua povestea Zarazei lui Cartarescu in noui ei roman: Fata cu ochii de chihlimbar

Fata cu ochii de chihlimbar, scris de actrita si ziarista Ioana Popescu, s-a lansat ziele acestea în toată țara pe site-ul piatadecarte.ro. Volumul, scos la editura Quad Press, este un roman de tip frescă socială, carte ce ilustrează viața rurală dar și a capitalei în perioada interbelică și postbelică din România, și care o are în centru pe bunica ei, Sanja Popa Negrescu. În carte apar personaje celebre care aduc cu Regele Mihai în tinerețe, Camil Petrescu, Cristian Vasile, Zavaidoc, Foamea Neagrăm Lili Gheorghiadis, Napoleon, Angela Marioţeanu, prostituate celebre atunci, dar și personaje fantezie precum Zaraza.

Ioana Popescu a mai scris o carte

“Am studiat câteva luni istoria acelor vremuri, că să dau detalii cât mai exacte despre locurile de atunci, străzile, cum se îmbracă lumea, ce magazine sau terase existau între anii 1900- 1980 atât la Odobești, în provincie, cât și la București. M-a fascinat foarte mult istoria “podareselor” Bucureștiului, celebrele Lili Gheorghiadis, Napoleon, Foamea Neagră, Angela Marioţeanu dar şi Cur de Fier și atunci am inventat o poveste care o include și pe Zaraza, despre care știm că este totuși un personaj fantezie. Mi-am permis să duc mai departe povestea lui Cărtărescu, să o transpun în alt “film”. I-am găsit și un alt final Zarazei. Cât despre ce caută Zaraza în povestea bunicii mele? Păi socrul bunicii, comisarul, a avut pe vremea aceea o amanta celebra. Bunica nu a apucat să îl cunoască căci Negrovici, pe numele real Negrescu, străbunicul meu, a fost împușcat de legionari în față casei în anul 1941. Dar, de la străbunica, soacră ei, bunica mea a auzit că este foarte posibil că cea mai cunoscută față din acea vreme să fi fost amanta comisarului. Poate că a fost Zaraza, sau poate nu a fost ea, cert este că undeva toate poveștile astea au și un sâmbure de adevăr. Mai departe o să afati în carte…”, a declarat Ioana Popescu.

“Romanul începe cu o magie, o vraja făcută de un flasnetar neamț în Frankfurtul anului 2017, care o duce pe Lola, aka pe mine, Ioana, în corpul bunicii mele, Sanja Popa care abia se născuse, adică în Odobeștiul anilor 1926, coincidență și anul nașterii lui Marilyn Monroe. Și de aici începe povestea… Bunica m-a rugat încă de acum mai mulți ani, când simțea că nu mai are mult de trăit să scriu acest roman. Ea mereu și-a dorit să scrie biografia familiei noastre, avea multe de spus: A trecut printr-un război, cutremure, o revoluție și așa mai departe. Și în plus în familia noastră s-au petrecut o grămadă de grozăvii”, a mai declarat Ioana.

Iata un capitol din roman:
“GRIZETELE Capitolul 5 (După mai mulţi ani)
La sfârşitul secolului al XIX-lea li se spunea cu nume de alint fetelor de alcov: mititica, leliţa, ‘talianca ori vino’ncoa. Mai târziu, prin perioada interbelică, aceste madame s-au numit grizete sau podărese. Madama stabilimentului se retrăsese în camera personală, după ce băuse un „adormitor” iar acum visa frumos. Habar nu avea că jos la parter era revoluţiune. În locantă nu se mai afla niciun bărbat, deşi fetele o minţiseră pe Madamă că se apucă de treabă. Puseseră steagul întors ca un semn, aşa că niciun purtător de pantaloni nu îndrăznea să se apropie de casă, de teamă de vreo razie a Miliţiei, sau, la fel de grav, de frica vreunei neveste nebune, înarmate cu pistol sau cu acid clorhidric. Astfel, în acea zi, bărbaţii cu pofte trupeşti s-au retras în Baia Publică, unde în aburul dens şi lăptos de la saună, îşi rezolvau manual treburile stringente. Alţii, mai leneşi, s-au îndreptat înspre cârciumi. Iar fricoşii s-au întors la acasă cu coada între picioare, unde, îşi luau în braţe soţiile. Neveste ce-i înţepau cu părul de pe corp şi miroseau a săpun de casă făcut din grăsime de la câini. De cealaltă parte a Bucureştiului, fetele de la Doamna Roşie, plus alte dame din alte cartiere ce lucrau în aceeaşi branşă, se 77 aflau într-un adevărat consiliu de război. Problema principală pe ordinea de zi era Zaraza. Şi în al doilea rând înlăturarea Şchioapei-Madam Galiani de la conducerea afacerii. Deşi tensionată, atmosfera era oarecum şi veselă, căci fetele spuneau multe bancuri despre Zaraza cât şi despre bătrâna matroană şchioapă sau despre puleţii care le curtau. În plus de asta, una dintre grizele făcuse rost de rom şi de şampanie. Iar alta adusese pişcoturi franţuzeşti cu stafide. O delicatesă! Printre cele mai cunoscute fete vesele de pe străzile Bucureştilor, în locaţie se aflau: Dama de Pică, Tanti Berta, Gonda, Unguroaica şi Mandica. Iar printre prostituatele renumite în acea vreme care stăteau pe tabureţii roşii, relaxate, nemachiate şi cocoşate, pentru că de data asta nu era nevoie să mai arate impecabil, erau Lili Gheorghiadis, Napoleon, Foamea Neagră, Angela Marioţeanu dar şi Cur de Fier. .. (…).”

Fata cu ochii de chihlimbar
Mircea Cartarescu

Cartea se poate gasi: https://www.piatadecarte.ro/ro/carti/beletristica/fata-cu-ochii-de-chihlimbar?fbclid=IwAR1DaGt0cNH2OrhJQFR8fH3d7XGuqBNKEwezmhL-rST8AS21vTzX_UyOxmw

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *