Ce se află ascuns sub Sfinxul din Bucegi şi nimeni nu ştia până acum?

Bucegii au avut întotdeauna o aură de mister, mai ales din pricina Sfinxului şi a Babelor, structuri de piatră care par a fi rodul imaginaţiei omului şi nu o acţiune oarbă a naturii.

Printre cei care au adus din nou la lumină frumuseţea şi misterul Sfinxului, se numără, în mod surprinzător, Daniel Ruzo, un explorator peruvian care a pus în atenţia lumii posibilele legături dintre civilizaţia Markawasi şi cea geto-dacică. Acesta a remarcat o serie de asemănări între Sfinxul din Bucegi şi sculpturi monolitice din Anzi. Din nefericire, descoperirile acestuia nu sunt susţinute şi de o carieră ştiinţifică de încredere.

Ruzo a lansat o ipoteză, considerată de comunitatea ştiinţifică aiuristică, în care explică faptul că civilizaţia umană este formată din ere, fiecare durând 8608 ani şi care la rândul lor sunt formate din patru cicluri solare de 2125 ani. Potivit acestuia, acum suntem în a cincea era.

La fiecare 8608 ani, Pământul suferă o catastrofă, iar monumentele din jurul lumii, printre care şi Sfinxul, marchează locurile unde oamenii se vor putea adăposti. Aici intervine una dintre legendele conteporane, bazată poate pe imaginaţie şi descoperorile peruvianului.

Unul dintre zvonurile care circulă, mai ales pe internet, este că sub Sfinx şi muntele Omu s-ar afla o cavernă de circa 20 de kilometri lungime. Începând de aici, povestirea devine din ce în ce mai fantezistă.

Mai mult aici.